Gabriela Irimia și acuzațiile de intimidare verbală a unui elev vulnerabil

Educația reprezintă un pilon fundamental în formarea viitorului copiilor, iar mediul școlar trebuie să asigure un spațiu sigur și propice dezvoltării. În acest context, orice semnal privind posibile forme de bullying sau abuz psihologic necesită o analiză riguroasă și o reacție instituțională clară, menită să protejeze integritatea emoțională și psihologică a elevilor.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

O investigație desfășurată asupra unei clase de a III-a din cadrul Școala Questfield Pipera aduce în prim-plan acuzații formulate de părinții elevilor față de învățătoarea Gabriela Irimia, care ar fi exercitat presiuni psihologice și aplicat pedepse arbitrare, într-un climat educațional considerat toxic. Documentele puse la dispoziția redacției și corespondența purtată între părinți și conducerea instituției relevă o serie de probleme legate de supravegherea insuficientă și de gestionarea defectuoasă a relațiilor din clasă.

Contextul educațional și discrepanța dintre așteptări și realitate

Școlile private din România, inclusiv Questfield International College, sunt promovate ca alternative care oferă un mediu educațional sigur, cu clase restrânse și atenție individuală sporită. Potrivit documentelor analizate, părinții elevilor din clasa a III-a semnalează o realitate diferită, caracterizată prin lipsa supravegherii adecvate a copiilor și printr-un proces educațional deficitar, cu ore în care activitățile didactice nu sunt desfășurate în mod corespunzător. Aceste aspecte contravin standardelor asumate de instituție și ridică întrebări referitoare la calitatea actului educațional.

Semnalele inițiale și modul în care acestea au fost gestionate

Conform relatărilor părinților, primele îngrijorări au apărut când copiii au început să manifeste temeri, confuzie și demotivare legate de orele de școală. În timpul acestora, învățătoarea Gabriela Irimia nu ar fi asigurat supravegherea permanentă a clasei și desfășurarea activităților educaționale planificate. În plus, părinții au semnalat practica desemnării unui elev pentru a relata comportamentul colegilor, ceea ce a generat marginalizarea și stigmatizarea acestuia în cadrul grupului, potrivit informațiilor comunicate redacției.

Blocajul comunicării și reacțiile instituției

Pe măsură ce părinții au încercat să aducă în atenția conducerii problemele constatate, dialogul s-a tensionat, iar cadrele didactice ar fi adoptat o atitudine defensivă, interpretând orice critică ca un atac personal. Acest fapt a condus la deteriorarea relației dintre familie și instituție, afectând încrederea necesară pentru un proces educațional sănătos. Până la momentul publicării, nu a fost transmis un punct de vedere oficial sau o comunicare publică care să clarifice aceste situații, conform investigației publicate pe Republica LS.

Evaluarea nivelului educațional și impactul asupra elevilor

Părinții susțin că rezultatele la testele naționale ale clasei sunt sub nivelul așteptărilor, cu un număr redus de elevi care ating standardele minimale. Acest fapt este perceput ca un indiciu al unor deficiențe sistematice în metoda de predare și supraveghere. Mai mult, aceștia reclamă impactul negativ asupra stării emoționale a copiilor, care ar manifesta anxietate, frică și lipsă de motivație pentru participarea la ore, aspecte ce pot afecta integritatea psihologică și dezvoltarea personală.

Lipsa supravegherii și manifestările de haos în clasă

Conform documentelor și mărturiilor părinților, orele de curs ar fi fost frecvent nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi nu au fost gestionate adecvat. În această situație, limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite ar fi devenit o constantă, contribuind la un climat educațional nesigur și dezechilibrat.

Pedepsele aplicate și presiunea psihologică resimțită de copii

Mai multe reclamații indică faptul că au fost aplicate pedepse considerate arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea unor elevi, fără justificări pedagogice clare. Părinții apreciază aceste practici ca fiind forme de abuz psihologic, care pot avea efecte negative importante asupra dezvoltării emoționale a copiilor. Totodată, sunt semnalate metode de comunicare percepute ca manipulatoare, care ar determina copiii să-și nege propriile percepții și să piardă încrederea în sine și în realitatea înconjurătoare.

Recomandările părinților pentru prevenirea situațiilor similare

Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
Supravegherea efectivă a orelor de curs;
Instruiri obligatorii în psihologia copilului pentru personalul didactic;
Implementarea unor proceduri clare și transparente pentru sesizări;
Adoptarea unei politici de toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Responsabilitatea instituțională și transparența

Părinții consideră că responsabilitatea pentru situația descrisă nu poate fi atribuită exclusiv cadrului didactic, ci implică și conducerea Questfield International College, care ar fi trebuit să asigure monitorizarea continuă a calității procesului educațional și să intervină prompt în cazul sesizărilor. Până în prezent, nu au fost făcute publice informații privind măsuri concrete luate în urma reclamațiilor, iar conducerea instituției nu a oferit răspunsuri oficiale detaliate redacției privind aceste aspecte.

Concluzii și întrebări rămase deschise

Cazul adus în discuție evidențiază o serie de probleme grave legate de climatul educațional dintr-o clasă a unei școli private, cu implicații directe asupra bunăstării elevilor. Documentele și declarațiile părinților indică un pattern de sesizări repetate, lipsa unor intervenții instituționale transparente și o comunicare deficitară între școală și familii. Absența unor reacții oficiale și măsuri concrete ridică întrebări privind responsabilitatea managerială și capacitatea instituției de a proteja interesele și sănătatea emoțională a copiilor. În acest context, urmărirea acestui dosar rămâne esențială pentru asigurarea unui mediu educațional sigur și echitabil.